Primi pași spre dezvoltare corectă pentru copiii instituționalizați – integrarea în familii

Săptămâna aceasta am depus în Senatul României, spre dezbatere, o serie de amendamente la legea adopției. Așa cum știți, unul dintre lucrurile pentru care lupt este respectarea drepturilor tuturor copiilor. Primele mișcări în direcția aceasta au fost făcute prin inițiativele care prevăd acordarea de servicii de educație și sănătate copiilor fără CNP. Un alt grup, la fel de vulnerabil, asupra căruia doresc să îmi îndrept atenția este cel al copiilor abandonați, care deși au șanse de a fi adoptați, de multe ori petrec mult prea mult timp în centre de tip rezidențial sau tărăgănați de la o familie la alta, din cauza procesului de adopție care este mult prea complicat.

Astfel, după ce am reușit să creștem vârsta la care copiii din sistemele de protecție sunt trimiși în centrele de tip rezidențial de la 3 la 7 ani (puteți citi mai multe despre această inițiativă aici), am propus o serie de amendamente pentru actuala formă a legii adopțiilor, astfel încât procedurile de adopție să fie mai ușoare.

Direcțiile pe care le urmărim în modificarea actualei forme a legii sunt următoarele: modificarea procesului prin care părinții naturali ai copilului își dau consimțământul pentru ca acesta să fie declarat adoptabil și eficientizarea unor pași pe care părinții care își doresc să adopte trebuie să îi urmeze pe perioada acestui proces, în condițiile în care doar 5,7% dintre copiii aflați în serviciile de protecție ale statului sunt adoptabili, iar în 2017 doar 1% dintre aceștia au fost adoptați.

Principalele modificări propuse

Schimbările pe care le-am propus sunt următoarele:

  • Posibilitatea de modificare a atestatului de adoptator pe perioada celor cinci ani de valabilitate, în condițiile în care se modifică criteriile de potrivire inițială, trebuie inclus în atestat un soț/soție și alte aspecte care se pot modifica, astfel încât procesul de atestare să nu fie reluat, cum se întâmplă în prezent. Atestatul va putea fi modificat doar de două ori în intervalul celor cinci ani cât este valabil.
  • Păstrarea valabilității atestatului de adoptator pe toată perioada celor cinci ani ai valabilității acestuia, în condițiile în care o primă adopție a fost încheiată, iar părinții adoptatori solicită o adopție suplimentară. Astfel, întregul proces de evaluare va fi redus la re-evaluarea mijloacelor financiare ale familiei.
  • Adăugarea posibilității de exprimare a consimțământului de adopție din partea părinților firești, imediat după părăsirea copilului. În aceste cazuri, adopția ca finalitate a planului individual de protecție se stabilește în interval de 45 de zile de la exprimarea consimțământului. Ca urmare a acestei modificări cresc șansele copilului abandonat de a se dezvolta în cadrul unei familii, iar în ce-i privește pe părinții firești, aceștia au posibilitatea de a-și exprima și asuma în mod direct renunțarea la drepturile asupra copilului, evitându-se situațiile în care aceștia fug din maternități.
  • Eliminarea includerii familiei extinse în procesul de reintegrare a copilului în familie. Deși apelarea la familia extinsă prioritar unei familii adoptive poate părea o opțiune potrivită pentru bunăstarea copilului, în cele mai multe dintre cazuri rudele nu știu de existența copilului până în momentul în care acestea nu sunt informate de către părinții firești, ca urmare a discuțiilor cu consilierii DGASPC ori, în alte cazuri, părinții firești au rupt legătura cu familia extinsă.
  • Eliminarea mențiunii ca familiile atestate care solicită adopția unui copil cu vârsta mai mare de 14 ani trebuie să fie parte a familiei extinse a copilului sau să fi avut o legătură constantă cu copilul. Această măsură nu exclude aceste familii, ci extinde posibilitatea de adopție și la familiile care nu au dezvoltat legături personale, dar vor să adopte copilul în cauză, asigurându-se astfel șanse egale la adopție pentru toți copiii din sistemele de protecție.
  • Menținerea efectelor hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii de adopție până la împlinirea vârstei de 18 ani. În forma actuală, aceste efecte încetează la împlinirea vârstei de 14 ani, prelungindu-se doar dacă există solicitări exprese. Altfel, copiilor li se reduc șansele de adopție deoarece nu mai sunt vizibili pentru adoptatori, nici măcar pe listele cu copii greu adoptabili.
  • Modificarea condițiilor în care părinții firești pot cere revizuirea hotărârii judecătorești de deschidere a adopției. Părintele firesc care nu și-a putut exprima consimțământul din motive neimputabile lui, cum ar fi ipoteza că nu a știut de existența copilului, a fost într-o situație medicală excepțională, comă, de exemplu ș.a.m.d. poate depune o cerere de revizuire a deciziei judecătorești până la momentul pronunțării hotărârii de încuviințare a adopției, și doar de părintele aflat în situația excepțională invocată, părinte care trebuie să aducă probe pentru a demonstra situațiile pe care le invocă. Prin această măsură se evită situațiile în care părinții firești refuză în mod voit să se exprime cu privire la consimțământ în cele trei ocazii pe care le au – la momentul stabilirii măsurii de protecție a copilului, la deschiderea procedurii de adopție și la citarea din partea tribunalului în procesul de declarare a adoptabilității – dar fac acest lucru după ce copilul a intrat în procesul de potrivire cu un adoptator, provocând astfel traume emoționale copilului care deja crease o legătură afectivă cu adoptatorul.
  • Solicitarea de către instanță a consimțământului părinților, după data la care acesta a devenit irevocabil, doar în condițiile în care părinții firești pot face dovada, prin orice mijloace de probă, a existenței în mod excepțional a unei cauze obiective, neimputabile, de natură să determine revenirea asupra consimțământului inițial. În prezent, această acțiune poate fi întreprinsă și în condițiile în care există doar indicii despre apariția unor noi elemente de natură să schimbe consimțământul inițial, fără a fi nevoie de probe.
  • Modificarea sintagmei „au conviețuit/conviețuiesc cu copilul”, astfel încât persoanele care au fost deja implicate în creșterea și dezvoltarea copilului să poată fi incluse în lista prioritară a persoanelor care pot adopta acel copil, fără a mai fi nevoie de conviețuirea cu el timp de minim 6 luni.
  • Stabilirea unei indemnizații lunare pentru unul dintre părinții din familia adoptatoare, egale cu 85% din cuantumul veniturilor nete realizate în ultimii 2 ani, nu mai mare de 8 500 de lei, și nu mai mic de 3,4 ISR. Ne asigurăm în felul acesta că indemnizațiile acordate părinților adoptatori sunt egale cu cele acordate părinților biologici.

Aceste amendamente au fost depuse cu scopul de a ușura procesul de adopție și a da șansa tuturor copiilor să crească într-o familie care să le asigure integritatea fizică și morală și dezvoltarea corectă. Ele eu fost discutate cu reprezentanți din sistemul de asistență socială, pentru a ne asigura că modificările pe care le-am propus sunt aplicabile. Aștept, însă, și părerile voastre, situații de care v-ați lovit și modul cum le-ați rezolvat, dacă le-ați rezolvat sau experiențe prin care ați trecut la adresa de e-mail contact@oanabizgan.com, astfel încât să putem creea o formă cât mai eficientă a legii.

CHANGE A LIFE TODAY

As long as poverty, injustice & inequality persist, none of us can truly rest. It doesn’t take much to change a life, Get in touch today and start making the difference.

VOLUNTEER
DONATE NOW