Loading...
Inițiative legislative 2018-12-07T13:49:58+00:00

Project Description

Inițiative legislative

În calitate de parlamentar, am oportunitatea de a iniția sau de a semna propuneri care să modifice legislația în vigoare. Îmi doresc ca prin acestea, interesul cetățenilor și transparența administrativă să fie respectate.

Propunerile legislative inițiate de mine sunt strâns legate de prioritățile mandatului meu și cauzele pentru care lupt. Mai jos sunt câteva dintre acestea:

1. Propunere legislativă privind hărțuirea în spațiul public

L84/2018 – Propunere legislativă pentru completarea Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, astfel încât hărțuirea, hărțuirea sexuală și cea psihologică să fie interzise atât în spațiile publice, cât și în privat.

  • Am propus în premieră în România sancționarea hărțuirii stradale, fenomen care afectează 8 femei din 10 în țara noastră.
  • Prin această inițiativă, hărțuirea, hărțuirea sexuală și cea psihologică să fie interzise atât în spațiile publice, cât și în privat.
  • Zi de zi, femeile din România sunt agresate și umilite prin hărțuire – în școli și universități, la locul de muncă, pe stradă, în transportul în comun și în instituții publice. Hărțuirea este violență, iar violența nu mai trebuie și nu mai poate fi tolerată într-o țară europeană în anul 2018.
  • În prezent nu există în România o prevedere care adresează hărțuirea din spații publice, în ciuda solicitărilor repetate atât din partea societății civile, cât și a directivelor europene. Hărțuirea este menționată doar în Codul Penal, fiind restrictivă doar în cazul relațiilor de muncă.

Puteți consulta expunerea de motive AICI și textul de lege AICI. Această inițiativă a fost adoptată de Parlament și a devenit lege, fiind publicată în Monitorul Oficial în 6 august 2018.

2. Propunere legislativă privind hărțuirea morală la locul de muncă

L204/10.04.2018 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi a Legii nr.202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

    • Propune pedepsirea hărțuirii la locul de muncă, inclusiv cea psihologică, morală – angajații români sunt printre cei mai stresați din UE și suntem pe primele locuri la afecțiuni depresive, care pot fi rezultate inclusiv ale acestui tip de hărțuire.
    • Expunerea de motive a proiectului de lege citează multiple studii științifice, documente și prevederi ale instituțiilor europene, printre care:
      • Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene privind mediul de lucru
      • decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
      • Carta Drepturilor Fundamentale a UE
      • Rezoluția Parlamentului European 2001/2339 cu privire la hărțuirea morală la locul de muncă
      • Acordul-cadru al UE privind stresul la locul de muncă
      • Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă
      • Rezoluția PE din 15 decembrie 2011 ce solicită strategii naționale eficace de combatere a violenței la locul de muncă și o definiție comună a hărțuirii morale la nivelul celor 28 de state membre.
      • Directiva-cadru 89/391/CEE privind sănătatea mentală la locul de muncă
      • Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020.

Studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații.

Forme ale hărțuirii la locul de muncă: conduită ostilă sau nedorită, comentariile verbale, acțiunile sau gesturile angajatorului, ale superiorului ierarhic sau ale colegilor care ar duce la o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional.

Această inițiativă a fost respinsă de Senat; se află la Camera Deputaților, în lucru la Comisiile Permanente. Puteți consulta expunerea de motive AICI și textul de lege AICI.

3. Creșterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial.

  • Un prim pas al colaborării transpartinice la feminin pentru promovarea unor proiecte necesare și benefice pentru protecția copiilor, egalitatea de șanse, educație, sănătate, protecție și siguranță, antreprenoriat etc. 65 de deputate și senatoare, inclusiv membre ale Guvernului au semnat inițiativa.
  • Banca Mondială, UNICEF și DGASPC au realizat un studiu asupra celor 150 de centre de plasament din România. Recomandările au fost ca toți cei peste 19000 de copii din centrele de tip rezidențial să treacă treptat prin dezinstituționalizare: să fie mutați în centre mici de tip parental, cu asistenți sociali sau în plasament la familii până în 2020. Această inițiativă vine exact în sprijinul acestui angajament al României la Comisia Europeană.
  • Costurilor statului român cu plasarea copiilor în centre sunt de șase ori mai mari decât dacă minorul este plasat în familia extinsă sau substitutivă și de trei ori mai mari decât plasamentul la asistenți maternali.

Această inițiativă a fost promulgată de către Președinte și a devenit lege, fiind publicată în Monitorul Oficial în 29 noiembrie 2018.

4. Propunere legislativă privind indexarea anuală a Indicatorului Social de Referință

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

  • Astăzi, valoarea ISR este de 500 de lei și nu s-a modificat din anul 2008
  • Prin introducerea sistemului propus de indexare automată a ISR, rata inflației constituind un indicator economic neutru statul va putea îndeplini responsabilitatea de a asigura standarde sociale minimale tuturor cetățenilor, indiferent de alte criterii conjuncturale, inclusiv politice și electorale.
  • Eliminarea arbitrarului din metoda de indexare a ISR va aduce stabilitate socială și economică, prin predictibilitatea bugetului necesar și a efectelor sociale produse prin aplicarea sa.
  • Indexarea automată a ISR cu un coeficient rezonabil raportat la evoluția generală a prețurilor din economie nu produce doar efecte pe plan social, ci elimină eventuale derapaje la nivel bugetar.
  • Existența sistemului automat de indexare propus prin prezenta lege elimină nevoia de majorări bruște care în general au caracter impredictibil și pot produce dezechilibru în sistemul bugetar.

Această inițiativă a fost respinsă de Senat; se află la Camera Deputaților, în lucru la Comisiile Permanente. Puteți consulta expunerea de motive AICI   și textul de lege AICI.

5. Proiect de Lege privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

Proiect de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, cu modificările ulterioare

  •  Prin constituție, toți parlamentarii sunt egali între ei, neputând exista categorii privilegiate de senatori sau deputați. Însă se pot observa adesea diferențe de tratament între parlamentari prin ceea că „Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul şedinţei de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei iniţiative legislative. Deputaţii neafiliaţi pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul ședinței de vot.”
  • Această situație reprezintă în mod indirect o ierarhizare a membrilor Camerei, cei neafiliați reprezentând o categorie inferioară, nejustificată constitutional.
  • De asemenea se observă o limitare a drepturilor deputaților neafiliați, aceștia având mai puține drepturi în ceea ce privește exercitarea principală a mandatului lor, respectiv dezbaterea în plen.
  • Consider că numărul mic al deputaților neafiliați, împreună cu limitele de timp de 2 minute per luare de cuvânt aferente Art. 150 pct.(4) nu ar îngreuna ședințele.

Această inițiativă se află în lucru la Comisiile Permanente din Camera Deputaților. Puteți consulta expunerea de motive AICI   și textul de lege AICI.

6. Lege privind Registrul automatizat al autorilor infracțiunilor sexuale

  • Conform datelor MAI  au loc în media cinci cazuri de viol în România. La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24) au fost abuzați sexual ca minori. 2400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an.
  • Faptele de natură sexuală reprezintă unul din cele mai mari pericole sociale la ora actuală, atât prin natura lor adesea violentă cât și prin efectele de natură psihologică ce pot afecta victimele pentru tot restul vieții.
  • Stabilirea unui registru constând din persoane care au comis infracțiuni sau contravenții de natură sexuală, accesibil instituțiilor abilitate.
  • Registrul național automatizat cu privire la autorii contravențiilor și infracțiunilor sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor reprezintă o soluție similară cu cea oferită de mai multe state europene precum Austria, Malta, Regatul Unit, Franța precum și a mai multor land-uri Germane.
  • Plasarea identității unei persoane în Registrul autorilor de fapte cu caracter sexual este gândită ca o măsură de prevenție a repetării anumitor fapte.
  • Registrul are ca rol și prevenția accesului de persoane condamnate în prealabil la poziții de unde ar putea repeta fapte de natură sexuală. Mai multe cazuri mediatizate în ultima vreme au relevat fapte de natură sexuală, uneori cu minori, comise de persoane în poziții de autoritate din învățământ sau siguranță publică.

Această inițiativă a trecut de Senat, se află în lucru la Comisiile Permanente de la Camera Deputaților. Puteți consulta expunerea de motive AICI.

7. Propunere legislativă privind parteneriatul civil

  • Inițiative presupune alinierea României în rândurile tărilor care recunosc și alte forme de conviețuire decât căsătoria, în condițiile în care numărul cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale este în continua creștere, oferind protecție juridică acelor cupluri care nu doresc să își schimbe statutul civil, dar doresc să își oficializeze relația.
  • În țara noastră, conform recensământului din 2011, 745 534 de cetățeni trăiesc în uniune consensuală, ceea ce reprezintă 16.6% din totalul persoanelor necăsătorite, cu vârste de 15 ani şi peste.
  • Rata nupţialităţii a scăzut la 5,6 căsătorii la mia de locuitori în 2015, de la 6,6 căsătorii înregistrate la mia de locuitori în 2008.
  • Rata copiilor născuți în afara căsătoriilor este, de asemenea, în creștere, de la 26,7% în 2007 până la 31,3% în 2016.
  • Printre drepturile care le sunt garantate partenerilor dintr-o uniune consensuală se numără drepturi similare cu cele ale unei persoane căsătorite la protecția bunurilor, acces la servicii medicale și reprezentare în caz de pierdere a capacității de a decide pentru sănătatea proprie, abitație, succesiune în caz de deces ș.a.m.d.

Această inițiativă a fost respinsă de Senat, urmează să intre la Comisiile Permanente din Camera Deputaților. Puteți consulta expunerea de motive AICI și textul legii AICI.

8. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale

  • Propunerea legislativă are ca scop modificarea legii educației naționale astfel încât copiii care nu au CNP și acte de identitate să poată fi incluși în instituțiile de învățământ.
  • Autoritățile vor avea, mai apoi, obligația de a demara procedurile necesare pentru înscrierea acestora în registrele de stare civilă și de eliberare a actelor de identitate
  • În România există peste 10 000 de persoane care nu au avut niciodată certificat de naștere
  • Dincolo de utilitatea directă care ține de demonstrarea identității, beneficiile pe care le asigură deținerea unui cod numeric personal sunt monitorizarea copilului, prin date oficiale, sub aspectul educației și al protecției sociale și posibilitatea de a le asigura acestora drepturile garantate de Constituție și protecția împotriva abuzurilor.

Această inițiativă a fost adoptată de Camera Deputaților, urmează să intre în lucru la Comisiile Permanente din Senat. Puteți consulta expunerea de motive AICI și textul legii AICI.

9. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, şi pentru completarea Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului

  • Propunerea legislativă are ca scop modificarea legilor privind reforma în domeniul sănătății și drepturile pacientului, astfel încât persoanele scutite de la coplata serviciilor medicale cuprinse în aceste acte normative să poată beneficia de servicii medicale gratuite, chiar dacă nu au un cod numeric personal
  • În România, în 2016 trăiau peste 160 000 de persone fără acte de identitate, conform MAI
  • Proiectul de lege prevede acordarea de îngrijiri medicale gratuite atât minorilor care nu au CNP cât și persoanelor cu handicap, bolnavilor cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, femeilor însărcinate, lăuzelor și persoanelor care sunt victime ale traficului de persoane, chiar în situația în care acestea nu sunt înscrise în registrele de stare civilă
  • Mai mult, personalul medical are obligativitatea de a anunța autoritățile de prezența acestor persoane în cadrul unităților medicale pentru a putea fi demarate procedurile de identificare și de acordare a unui cod numeric personal.

Această inițiativă a fost adoptată de Senat, urmează să intre în lucru la Camera Deputaților. Puteți consulta expunerea de motive AICI și textul legii AICI.

Vă invit să consultați toate propunerile legislative inițiate sau semnate de mine până acum. Acestea se regăsesc AICI. Dacă aveți întrebări sau propuneri, nu uitați să îmi scrieți la adresa oficială oana.bizgan@cdep.ro sau pe formularul online dedicat AICI.

EGALITATE DE ȘANSE

Este în interesul fiecăruia dintre noi, mai ales economic, ca toți membrii societății să fie implicați și productivi, să-și poată aduce contribuția la valoarea creată în România.

Trimitere propunere

TINERI ȘI COPII

1 din 2 tineri sub 24 ani trăiesc în condiții de sărăcie. Tinerii și copiii de astăzi sunt cetățeni cu normă întreagă și au nevoie de un cadru prielnic pentru a construi România de mâine.

Trimitere propunere

SĂNĂTATE

Avem penultima speranță de viață medie (75 ani) din UE din pricina unei distribuții ineficiente a resurselor. Momentan alocăm doar 4% din PIB domeniului sănătății.

Trimitere propunere

ECONOMIE

Trebuie să folosim avantajele competitive din diferite sectoare pentru a repoziționa România ca un actor esențial pe lanțul de valoare european și global.

Trimitere propunere

Din mandatul meu au mai rămas:

0
0
0
0
Zile
0
0
Ore
0
0
Min
0
0
Sec

Schimbăm România Împreună!

Doar revolta împotriva celor responsabili de problemele cu care ne confruntăm nu este suficientă. Vino alături de echipa mea pentru a transforma România în țara visurilor împlinite.

Voluntar de România

Abonare Newsletter