Copiii din sistemul de protecție din România merită șanse egale la o familie

  • 52 783 de copii se află în acest moment în sistemul de protecție din România

  • 17 096 dintre aceștia se află în servicii de tip rezidențial

  • 35 687 în servicii de tip familial

Pentru fiecare dintre acești copii, România are o singură misiune: identificarea a unui context prielnic de dezvoltare potrivit unui copil, unui tânăr. Acest lucru înseamnă fie reintegrarea în familia biologică/familia extinsă, fie identificarea unei alte familii.

De la abandon, la posibilitatea de a crește într-o familie

Ce înseamnă profil greu adoptabil?

  • Nu s-a identificat o familie din România potrivită pentru adopția ei/lui;

  • S-a identificat o familie, dar aceasta a renunțat la adopție;

  • Are fraţi nedespărţiţi și pot fi adoptați doar împreună în grupuri de 2,3 șamd;

  • Are anumite particularităţi de sănătate;

  • Are o vârstă mai mare;

  • Are trăsături evidente ale unei anumite etnii;

  • Are o nevoie crescută de stimulare;

Sunt copiii pentru care s-a încercat deja adopția la nivel național, însă nu s-a găsit o familie potrivită pentru ei. Ce se întâmplă cu aceștia? Rămân în sistem până la vârsta de 18 ani sau chiar mai mult, dacă nu au alte soluții.

Din păcate, profilul statistic al familiilor adoptatoare nu este în concordanță cu realitatea din centrele rezidențiale:

Ce spune legislația actuală privind adopția copiilor din România de către familii din alte state?

În prezent, acești copii pot fi adoptați și de către persoane cu reședința în afara statului român,  dacă îndeplinesc următoarele condiții:

  • adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;

  • adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;

  • adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.

Propunere: deschiderea adopțiilor internaționale pentru copiii greu adoptabili

Deschiderea adopțiilor internaționale pentru copiii declarați greu adoptabili, începând cu 1 ianuarie 2020, doar către cetățeni din statele care au ratificat Convenția de la Haga.

De ce avem nevoie de o astfel de propunere?

Putem asigura o șansă la viață, la familie și la ocrotire copiilor care se află momentan în sistemul de protecție din România, care sunt declarați greu adoptabili și pentru care nu a reușit adopția la nivel național. Din păcate, sunt numeroase cazurile în care copii cu sindromul Down, sindromul Tetra-Amelia (lipsa membrelor) sau cu alte tipuri de dizabilitate nu au șansa de a fi adoptați intern. Prin urmare, aceștia sunt condamnați la petrecerea copilăriei în centre pentru copii cu handicap sever, de cele mai multe ori, până la deces.

Modificarea propusă asigură o șansă în plus, pentru acești copii, de a crește și a se dezvolta armonios, în cadrul unei familii, fie ea și din afara României. Cetățenii români continuă să adopte cu prioritate, adopția internațională fiind doar o soluție secundară în ceea ce privește identificarea unei familii pentru copiii greu adoptabili.

 Art. 2, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, „Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.”

Cum ar putea funcționa acest sistem?

Convenția de la Haga și exemplul Bulgariei

Prin intermediul Convenției de la Haga, toate statele semnatare urmează aceeași procedură, având în prim plan interesul superior al copilului. Vă invit să citiți acest studiu comparat privind toate țările semnatare și prevederile acestei convenții.

Cum funcționează sistemul de adopție în Bulgaria?

  • Sunt eligibili pentru adopția internațională copiii cu vârsta între 1 și 18 ani, după cum urmează: copiii fără filiație cunoscută; copiii ce se află în sistemul de protecție, pentru care părinții sau tutorele au consimțit la adopție; copiii care au fost instituționalizați în urma unei hotărâri judecătorești și care nu au fost căutați de părinți în termen de 6 luni; copiii mai mari sau cu nevoi speciale au prioritate. Frații din sistem nu pot fi separați, cu excepția cazului în care nu pot fi dați spre adopție împreună. Au prioritate la adopție cetățenii bulgari. Dacă în termen de 6 luni de la înscrierea copilului în Registrul Național pentru adopții, niciun cetățean bulgar nu a fost identificat pentru copil sau dacă acel copil a fost refuzat de 3 familii bulgare, acesta devine vizibil pentru adoptatorii străini. Copilul rămâne în continuare vizibil și pentru cetățenii bulgari, deci oricând poate avea loc o adopție națională sau internațională.
  • Dacă unul din membrii familiei adoptatoare este în vârstă de 45 și peste, candidatura nu este luată în considerare decât dacă privește un copil cu vârsta de cel puțin 7 ani.
  • Dosarele întocmite în vederea unei adopții internaționale sunt transmise Autorității centrale bulgare de un organism autorizat.
  • Decizia de adopție creează o legătură de filiație între copil și familia adoptivă și rupe definitiv și irevocabil legătura de filiație cu familia biologică.
  • Dosarele candidaților sunt analizate în ordinea cronologică a depunerii. Alegerea unei familii se face în funcție de profilul copilului, prin vot. Consiliul Adopțiilor Internaționale se reunește o dată pe săptămână și evaluează 10-20 de dosare. Dacă avizul este favorabil, candidatul este informat cu privire la propunerea făcută de Consiliu și este invitat să se deplaseze în Bulgaria pentru a întâlni copilul => perioadă de potrivire de 5 zile. Tribunalul din Sofia fixează data procesului la care adoptatorii nu sunt obligați să fie prezenți, pot fi reprezentați prin avocat. Hotărârea devine definitivă în 14 zile de la pronunțare.
  • Copiii adoptați sunt monitorizați post adopție timp de 2 ani, fiind depus un raport la fiecare 6 luni. Părinții vor trimite Ministerului Justiției din Bulgaria, prin intermediul organismului agreat, cele 4 rapoarte cu privire la integrarea copilului în familie, rapoarte ce vor conține și poze.

Cred cu tărie că avem o șansă unică să schimbăm viața acestor copii. Prin deschiderea adopțiilor internaționale, cu mecanisme de control eficiente, nu facem decât să asigurăm o șansă în plus copiilor care sunt declarați greu adoptabili. Este un subiect sensibil pentru România, dar avem datoria să punem la punct un sistem coerent, care să le acorde și acestor copii șansa să trăiască alături de familie, într-un mediu prielnic.