Beneficii fiscale pentru persoanele vârstnice care închiriază locuințe pentru elevi, studenți și tineri care părăsesc sistemul de protecție
Deputata independentă Oana Bîzgan a depus astăzi în Parlament o inițiativă legislativă care prevede acordarea de beneficii fiscale persoanelor vârstnice care oferă spre închiriere spații de locuit elevilor, studenților și tinerilor care părăsesc sistemul de protecție. De măsură ar urma să beneficieze pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială și tinerii din categoriile amintite anterior, cu vârste de până la 26 de ani.
Concret, inițiativa prevede scutirea de la plata impozitului pe venit pentru pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială în sistemul public de pensii, conform legislației în vigoare, atunci când aceștia obțin venituri din închirierea spațiilor de locuit către elevi, studenți sau tineri ieșiți din sistemul de protecție al statului. De asemenea, modificarea prevede și scutirea de la impozitul pe locuință, proporțional cu suprafața închiriată conform contractului de închiriere. Scopul acestui proiect legislativ este, pe de o parte, de a combate fenomenul de izolare cu care se confruntă persoanele vârstnice, în special după ce se pensionează. Pe de altă parte, prin această propunere, inițiatoarea își dorește să ofere elevilor și studenților fără posibilități materiale șansa de a putea urma studii preuniversitare sau universitare în licee și universități din marile orașe, cu spații de locuit accesibile. Nu în ultimul rând, inițiativa legislativă are scopul de a oferi o variantă de locuire și pentru tinerii cu vârste mai mici de 26 de ani ieșiți din sistemul de protecție, care pot beneficia de un spațiu de locuit cu un cost competitiv, dar și de sprijin și suport în ce privește însușirea deprinderilor de viață independentă.
„Propunerea a venit după analize complexe și acoperă două direcții de acțiune. În primul rând – persoanele vârstnice, care de multe ori dețin proprietăți spațioase în zone bune ale marilor orașe, centrale sau cu acces facil către stațiile de transport în comun, sunt încurajați să împartă aceste spații de locuit cu tinerii. Pe de altă parte, tinerii – elevi, studenți sau tinerii ieșiți din sistemul de protecție – vor avea mai multe opțiuni atunci când va fi vorba de spațiile de locuit, schimbând astfel dinamica din piața actuală. De asemenea, odată cu această modificare vom vedea și o creștere a competitivității în ce privește oferta de închiriere de spații pentru aceste categorii de persoane”, a declarat deputata Oana Bîzgan.
În România, în anul 2018, trăiau peste 4,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, conform estimărilor INS. Acestea reprezintă un procent de 25% din populația României, conform aceleiași instituții. În baza acestor date, dar și în contextul îmbătrânirii accelerate a populației, statul trebuie să găsească soluții pentru una dintre cele mai mai presante probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice – izolarea. În același timp, de multe ori, pensia pe care o primesc este mai mică decât veniturile salariale pe care le obțineau când erau activi pe piața muncii și, astfel, le este mult mai greu să aibă același stil de viață cu care au fost obișnuiți. Acest cumul de factori poate provoca probleme grave de sănătate, atât la nivel psihic cât și fizic.
Un alt aspect social asupra căruia se concentrează această inițiativă este acela al tinerilor care migrează spre centrele universitare mari pentru continuarea studiilor și care creează o cerere foarte mare de locuințe, provocând o creștere accentuată a prețurilor la chirii. În același timp, prețurile ridicate nu reflectă și calitatea serviciilor oferite, de multe ori tinerii fiind nevoiți să locuiască împreună cu mai multe persoane în garsoniere sau apartamente mici, pentru a putea acoperi costurile de locuit. În aceste condiții, nu este de mirare că România ocupa în 2017 primul loc în ceea ce privește numărul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care locuiau în spații supra-aglomerate (65% față de media europeană de 26,7%, conform Eurostat).
Propunerea are susținerea a 50 de deputați și senatori din toate formațiunile politice, a fost depusă la Senat și urmează să intre în dezbatere la comisiile de specialitate.
Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, legea creșterii vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în centre de tip rezidențial, înființarea unui registru național al infractorilor sexuali, acordarea de servicii gratuite de sănătate și educație pentru copiii fără CNP, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, dar și modificări privind legea adopției. Mai multe informații pe www.oanabizgan.com.