Hărțuirea stradală, interzisă prin lege în România

Deputatul Oana Bîzgan a inițiat un proiect legislativ pentru completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în așa fel încât hărțuirea, hărțuire sexuală și cea psihologică să fie interzise atât în spațiile publice, cât și în privat.

Hărțuirea în spațiile publice afectează un număr foarte mare de fete și femei din România. Un semnal de alarmă privind amploarea acestui fenomen a fost dat recent de campania #metoo, la care au aderat inclusiv persoane publice și politiciene.

Opt din zece românce spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea. Patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei. Șapte din zece femei din România nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărțuite pe stradă. Aceste lucruri se vor schimba odată cu amendarea legislației, este de părere deputata Oana Bîzgan.

Zi de zi, femeile din România sunt agresate și umilite prin hărțuire – sub toate formele sale – inclusiv în școli și universități, la locul de muncă, pe stradă, în transportul în comun și în instituții publice. Hărțuirea este violență, iar violența nu mai trebuie și nu mai poate fi tolerată într-o țară europeană în 2017.

În prezent nu există în România o prevedere care să sancționeze hărțuirea în spațiile publice, în ciuda solicitărilor repetate atât din partea societății civile, cât și a directivelor europene. Mai mult, nu există alt cadru sancționator pentru hărțuire, hărțuire sexuală sau hărţuire psihologică decât cel din Codul Penal, în care definirile restrictive se aplică doar relațiilor de muncă.

Hărțuirea stradală oana bizgan

Hărțuitorii se vor gândi de două ori înainte, știind care sunt riscurile

Propunerea legislativă inițiată de Oana Bîzgan ar rezolva două necesitați majore ale cadrului legislativ actual: interzicerea tuturor formelor de hărțuire ce nu intră sub spectrul legii penale sau al relațiilor de muncă, precum și sancționarea lor.

De notat că sancționarea contravențională propusă în proiect nu va înlătura eventualul caracter penal al faptelor. Autoritatea competentă pentru a constata contraventiile privind hărţuirea ar urma să fie Ministerul Afacerilor Interne, prin ofiţerii şi subofiţerii din subordine. „Odată cu interzicerea expresă a hărțuirii, inclusiv în spațiul public, hărțuitorii se vor gândi de două ori înainte, știind care sunt riscurile. Hărțuirea este însă un fenomen complex, de aceea, vor urma și alte inițiative de prevenție și combatere, acesta este doar primul pas”, a declarat inițiatoarea proiectului.

Propunerea legislativă a fost semnată de 75 de parlamentare și parlamentari din toate formațiunile politice, atât de la putere, cât și din opoziție: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR și PMP. Nu este prima dată când Oana Bîzgan inițiază un proiect transpartinic în favoarea femeilor din România. În august 2017, ca președinte al Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați a Camerei Deputaților, ea a transmis Guvernului o scrisoare deschisă cu semnatari din USR, PNL și UDMR, cerând avizarea de urgență a proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Deputat Oana Bizgan