Cum se va modifica procesul de adopție după schimbarea legii?

România avea, la sfârșitul lui 2018, peste 52 000 de copii în sistemul de protecție. Fiecare dintre ei are o poveste diferită, dar toți au nevoie să fie îngrijiți și protejați și să li se ofere cele mai bune condiții pentru a crește și a se dezvolta armonios. Asta înseamnă că au nevoie de o familie – fie că vorbim de reintegrarea în familia biologică, familia extinsă sau posibilitatea de a fi adoptați.

Integrarea/reintegrarea în familie presupune colaborare permanentă cu părinții biologici și implicarea autorităților pentru rezolvarea problemelor existente, astfel încât copiii să se întoarcă cât mai repede în familiile lor.

Cea de-a doua opțiune, adopția, apare atunci când familia nu dorește să dezvolte legături cu copilul sau când acest lucru nu este posibil. În acest caz, statul începe demersurile pentru declanșarea procedurii de adopție și găsirea unei familii pentru copii, în cel mai scurt timp. Durata minimă în care se finalizează adopția în acest moment este de aproximativ 2 ani, timp în care familia copilului (inclusiv familia extinsă, până la rudele de gradul al IV-lea) este contactată pentru a-și da consimțământul pentru deschiderea adopției. Un studiu al UNICEF, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale și al Guvernului României arată că durata medie pe care o petrece un copil în sistemul de protecție este de 7 ani și jumătate.

În acest context, Guvernul a decis anul trecut modificarea legii adopțiilor, astfel încât procedura de adopție să fie mai puțin complicată, fără însă a neglija importanța tuturor pașilor și fără a neglija interesul superior al copilului.

Ce schimbări aduce proiectul Guvernului?

Proiectul de lege se află încă în dezbatere la Camera Deputaților. Acesta a trecut de Senat, iar modificările propuse până acum și adoptate sunt binevenite și au ca scop facilitarea și încurajarea procesului de adopție. Pe lângă diverse modificări procedurale, de natură să scurteze timpul de așteptare pentru copii, prin proiectul propus de Guvern sunt prevăzute:

  • Ajutoare financiare care să încurajeze persoanele adoptatoare să își îndrepte atenția și spre copiii care au mai puține șanse de a fi adoptați – de exemplu cei cu vârste mai mari de 3 ani, cu diverse grade de handicap sau grupe de frați care nu pot fi adoptați decât împreună.
  • Creșterea perioadei de valabilitate a atestatului de adoptator de la 2 ani, cât este în prezent, la 3 ani, cu posibilitatea de prelungire, în cazul în care pe parcursul celor trei ani de valabilitate se solicită o adopție suplimentară. De asemenea, valabilitatea atestatului se poate extinde și dacă a fost introdusă pe rolul judecătoriei încuviințarea adopției copilului aflat în plasament de cel puțin 6 luni
  • Eliminarea necesității consultării rudelor de până la gradul al patrulea, pentru stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție.

Amendamente propuse

În completarea propunerilor venite din partea Guvernului, am depus, alături decolega mea, deputata Roxana Mînzatu, o serie de amendamente care au fost votate de Senat și incluse în textul legii, disponibil aici. Cele mai importante schimbări pe care le-am propus sunt următoarele:

  • Posibilitatea ca, pe durata de valabilitate a atestatului, adoptatorul să poată opta pentru modificarea acestuia (criteriile de potrivire inițială, includerea soțului/soției pe atestat, actualizarea informațiilor în urma raportului final de evaluare), de maximum două ori.
  • Adăugarea unui punct suplimentar, la Art. 28 – consimțământul la adopție din partea părinților biologici, cu vârsta de peste 18 ani. Aceștia consimt la renunțarea drepturilor asupra copilului și la adopție, în maximum 60 de zile de la părăsirea copilului. În acest caz, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție va fi stabilită în termen de 45 de zile de la exprimarea consimțământului de către părinții biologici.
  • Eliminarea aliniatului (2) al articolului 29. Această modificare permite stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție inclusiv pentru copiii de peste 14 ani, acordându-le acestora o șansă la familie egală cu a tuturor celoralați copii aflați în grija statului.
  • Revenirea asupra consimțământului la adopție. Până în momentul rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de adopție, părinții biologici pot interveni în orice moment asupra consimțământului la adopție. Ulterior acestei hotărâri, revenirea asupra consimțământului se poate face doar în cazuri excepționale și numai în prezența unor dovezi clare, care să justifice schimbarea situației inițiale.

Toate aceste prevederi sunt incluse în forma adoptată de Senat care se află acum în dezbatere la Camera Deputaților. Pe lângă amendamentele depuse la Senat, am mai pregătit, alături de Roxana Mînzatu, o serie de modificări și îmbunătățiri pentru Camera Deputaților:

Modificarea cuantumului indemnizației pe care o primesc adoptatorii pentru copiii adoptați. Aceasta ar urma să se calculeze cu aceeași metodă de calcul cu care se stabilește cuantumul indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului. De asemenea, atât indemnizația, cât și concediul, pot fi solicitate de către persoana îndreptățită printr-o cerere, la care se anexează documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției și dovada intrării în concediu sau a suspendării activității.

În paralel, am depus un amendament al cărui scop este acordarea unei șanse suplimentare la familie copiilor greu adoptabili, dar nu greu de iubit din sistemul de protecție românesc. Aceasta presupune deschiderea adopțiilor internaționale pentru copiii greu-adoptabili din România, această prevedere urmând să se aplice conform Convenției de la Haga și doar în relație cu statele semnatare ale Convenției. Și acest amendament este depus pentru dezbatere la Camera Deputaților. Puteți citi mai multe despre el aici.

Am decis să urmăresc și să mă alătur acestui proces, iar stadiul la care ne aflăm acum este unul pe cât de înaintat, pe atât de important pentru viitorul atât al copiilor din sistemul de protecție, cât și al părinților care așteaptă să adopte un copil. Continui să lupt pentru realizarea acestui proiect pentru că știu că prin colaborare, putem ajunge cu un pas mai aproape de situația pe care ne-o dorim cu toții – ca fiecare copil să crească într-o familie.