Loading...

Hărțuirea morală la locul de muncă

Ce este hărțuirea la locul de muncă?

Hărțuirea morală la locul de muncă poate fi definită drept orice comportament manifestat sub forma unei conduite ostile sau nedorite, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi, exercitat cu privire la un salariat, de către superiorul său ierarhic, de către un subaltern sau de către un salariat comparabil din punct de vedere ierarhic. Aceste acțiuni duc în cosecință la deteriorare condițiilor de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității salariatului. Prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale, compromiterea viitorului profesional al acestuia sau crearea unui mediu ostil la locul de muncă.

De asemenea, o formă a hărțuirii la locul de muncă este mobbing-ul – un act de hărțuire psihologică, manifestat nu de unul, ci de mai mulți angajați, față de un coleg. Agresorii colegi nu acționează independent, ci în grup, astfel supun victima unor comportmente abuzive în mod intentionat și systematic. Scopul este de a discredita, umili sau chiar de a înlătura persoana respectivă din organizație. În general, martorii unui astfel de fenomen nu răspund și nu iau atitudine, fiind „victime” ale presiunii grupului.

Un studiu realizat în 2013, de către Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă arată că 58% dintre românii intervievați spun că numărul de ore și cantitatea de muncă sunt cauzele principale ale stresului legat de locul de muncă. De asemenenea, aproape jumătate dintre repondenți au spus că o altă cauză a stresului de la locul de muncă reprezintă nesiguranța slujbei sau reorganizarea acesteia. Intimidarea, hărțuirea sau comportamentele inacceptabile la locul de muncă sunt pentru aproape 30% dintre români una din cauzele determinante ale stresului.

Stresul_la_locul_de_munca_oana_bizgan

Situația cazurile de hărțuire psihologică la locul de muncă – Ministerul Justiției

Hărțuirea morală la locul de muncă este un fenomen despre care se vorbește puțin în România, iar legislația privind hărțuirea morală este destul de vagă. Codul Muncii, deși nu menționează hărțuirea, are prevederi în privința modului în care angajații trebuie tratați, art. 5 enumeră în alineatul (2) toate formele de discriminare interzise la locul de muncă; acestea pot fi bazate pe „criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârsta, apartenenţa naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală”.

În urma unei interpelări adresate Ministrului Justiției privind acordarea de despăgubiri în urma săvârșirii faptelor de hărțuire psihologică la locul de muncă, am primit situația cauzelor de litigii de muncă judecate pe rolul de fond al instanțelor din România, în perioada 01.01.2015 – 31.03.2018. Astfel, din datele statistice, reiese că 1094 de cauze de soluționat au intrat în anul 2015, iar în 2016, un număr dublu de alte 1955 de cauze au fost înregistrate pe rolul de fond al instanțelor din România. În 2017, 1219 cazuri de despăgubiri privind litigii de muncă au intrat în vederea soluționării. Pe primele locuri în rândul cauzelor ce fac obiectul ligitiilor de muncă în România sunt: concedierile, sancțiunile disciplinare contestate de angajați și evaluările realizate pe baza unor criterii ce nu se regăsesc în CIM, la fel contestate de angajați.

Hartuirea_la_loc_munca_oana_bizgan

Care sunt consecințele hărțuirii la locul de muncă?

Hărţuirea morală reprezintă o problemă importantă pentru forța de muncă și nu trebuie tolerată. Studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații, iar angajații români sunt printre cei mai stresați din UE. Pentru victimele hărțuirii morale consecințele pot fi semnificative, atât de ordin fizic, mental, cât și psiho-social. Stresul, violență simbolică, conflictele etice, slaba organizare a muncii, relațiile conflictuale cu clienții, lipsa de sprijin la locul de muncă – toate acestea pot duce la un dezechilibru dintre viața profesională și cea personală sau chiar agravarea problemelor cronice de sănătate. De asemenea, alte consecințe pot fi izolarea socială, probleme familiale și economice cauzate de absențele de la locul de muncă sau de pierderea locului de muncă. Stresul la locul de muncă duce la insecuritate – atât în ceea ce privește viața personală, cât și în ceea ce privește viața profesională – și, implicit, un dezechilibru al balanței muncă – viață personală.

Hărțuirea morală la locul de muncă are consecințe negative care se răsfrâng și asupra angajatorilor, nu numai asupra lucrătorilor. Este afectată performanța economică și profitabilitatea companiilor ca urmare a absenteismului de la locul de muncă, reducerea ratei de productivitate a lucrătorilor, precum și prin faptul că procedura de concediere implică costuri de natură salarială pentru angajator.

Ce poți face dacă ești hărțuit la locul de muncă?

Un angajat trebuie sa-și poată dovedi abuzul moral la care este supus. Tipurile de probe acceptate de lege includ: dovezile scrise (inclusiv e-mailurile și sms-urile), înregistrările video, înregistrările audio, fotografiile și declarațiile. Având aceste dovezi vei putea sesiza Inspecția Muncii sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Hărțuirea_muncă_grafic_oana_bizgan

Poți consulta aici propunerea legislativă privind hărțuirea morală la locul de muncă care va prevede sancţionarea și prevenirea tuturor formelor de discriminare și egalitatea de șanse dintre femei și bărbați.

CHANGE A LIFE TODAY

As long as poverty, injustice & inequality persist, none of us can truly rest. It doesn’t take much to change a life, Get in touch today and start making the difference.

VOLUNTEER
DONATE NOW
2018-11-22T10:31:47+00:00 noiembrie 22nd, 2018|