Justiție complice: Prădătorii sexuali primesc drept pedepse muncă în folosul comunității, în timp ce copiii abuzați sunt acuzați de consimțământ

Deputata independentă Oana Bîzgan trage un semnal de alarmă asupra unui fenomen care ia amploare în instanțele de judecată din România: peste 4500 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale au primit drept pedeapsă „munca neremunerată în folosul comunității”, în instituții publice, școli, centre educaționale, biblioteci, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. În contextul în care rata de recidivă este de 70%, astfel de decizii pun în pericol copilăria și chiar viața copiilor din România.

„Pedocriminalii sunt trimiși să presteze muncă în folosul comunității în școli, iar copiii de 10-11 ani sunt acuzați că au consimțit acte sexuale cu infractori care au de 4-5 ori vârsta lor. Discutăm de ani de zile despre legile justiției, dar nu adresăm fenomenele grave care distrug copilăria acestor copii și, mai mult, perpetuează astfel de infracțiuni. Mi-a fost atrasă atenția asupra unui astfel de caz, în care o persoană condamnată pentru proxenetism a fost trimisă de instanță să presteze astfel de activități la o școală. Am vrut să aflu dacă sunt cazuri punctuale sau dacă ne confruntăm cu un fenomen mult mai larg”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

În urma unei solicitări adresate Direcției de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, datele arată că peste 4500 de persoane condamnate pentru diferite infracțiuni sexuale, conform Noului Cod Penal, au primit astfel de pedepse în perioada 2014-2020. În răspunsul instituției este menționat faptul că „înregistrările corespunzătoare anului 2019 pot avea un grad variabil de fidelitate, dată fiind trecerea în acea perioadă de la înregistrarea în baze de date electronice, către aplicația electronică centralizată”.

Munca în folosul comunității este o măsură neprivativă de libertate care poate fi dispusă atât ca pedeapsă, cât și pe parcursul perioadei de supraveghere. Organizarea şi desfăşurarea acesteia se realizează sub coordonarea serviciului de probațiuni, în cadrul anumitor instituții din comunitate. Ministerul Justiției a publicat lista completă de astfel de instituții, pentru fiecare județ în parte – poate fi accesată pe www.just.ro, secțiunea Linkuri Utile – Baza instituțiilor comunitare. Acestea sunt de cele mai multe ori școli, spitale sau primării. Până în anul 2014, anterior Noului Cod Penal, obligația de a munci în folosul comunității putea fi atribuită de către judecător exclusiv minorilor sancționați în comunitate, cu câteva excepții.

Numai în primele luni din 2020 au fost înregistrate 339 de cazuri în care persoanele condamnate pentru act sexual cu un minor au primit astfel de măsuri, iar numărul cazurilor este în creștere față de 2019 – 272 de cazuri, 2018 – 292 de cazuri , 2017 – 295 de cazuri, 2016 – 175 de cazuri, 2015 – 78 de cazuri, 2014 – 18 cazuri.  De asemenea, în primele luni din 2020 au fost dispuse astfel de măsuri pentru 289 cazuri de proxenetism, 177 cazuri de pornografie infantilă și 78 de cazuri de viol.

„Într-o justiție independentă și dreaptă nu există astfel de decizii. Nu avem cum să trimitem pedocriminalii și violatorii paznici la școală! Tocmai ce am îndreptat cazurile în care aceștia se angajau în școli, mutându-se dintr-o parte în alta a României și recidivau, prin înființarea Registrului Infractorilor Sexuali, iar acum, în loc să îi ținem departe de persoane vulnerabile, îi trimitem să presteze astfel de activități neremunerate în apropierea lor. Sper să putem îndrepta astfel de cazuri prin modificări legislative sau prin intervenția CSM. Am lucrat alături de senatoarea Iulia Scântei pentru a vedea ce putem face la nivel legislativ. De asemenea, vom trimite scrisoare oficială cu aceste date către Procurorul General și CSM, cu speranța că prin acest demers să identificăm cele mai bune soluții privind aceste cazuri și, de asemenea, respectând independența justiției. De exemplu, în cazurile de violență în familie nu este posibilă arestarea la domiciliu. Și în aceste cazuri de infracțiuni sexuale ar trebui interzisă dispunerea unei astfel de măsuri, în școli, primării, centre educaționale, biblioteci etc. ”, a declarat Oana Bîzgan.

„Impactul acestor infracțiuni asupra dezvoltării sănătoase și armonioase a unui copil este dramatic și uneori greu de recuperat la nivel emoțional și fizic. În ultimii ani aceste infracțiuni au fost săvârșite în forme agravante, care au șocat opinia publică, și unele cu o periodicitate alarmantă, fiind vorba despre aceiași făptuitori. Nepedepsirea fermă și proporțională cu gravitatea faptelor sexuale îndreptate asupra minorilor încurajează fenomenul recidivei în cazul acestor infracțiuni sexuale și transformă statul și autoritățile sale în persoane responsabile de dramele victimelor. Avem nevoie atât de instrumente legislative care să permită pedepsirea efectivă și proporțională a agresorilor sexuali și, de asemenea, să ajute la prevenirea și combaterea acestui fenomen”, a declarat senatoarea Iulia Scântei.

Cele mai multe cazuri din primele luni ale anului 2020 au fost înregistrate în București (90 cazuri, dintre care 50 cazuri de proxenetism), Buzău (62 de cazuri, dintre care 19 cazuri de pornografie infantilă, 18 de act sexual cu un minor și 17 cazuri de proxenetism), Argeș (54 de cazuri, dintre care 20 cazuri de proxenetism și 15 cazuri de act sexual cu un minor).

În răspunsul transmis de către Direcția de Probațiune din Ministerul Justiției au fost luate în considerare fapte de natură sexuală sau de exploatare împotriva copiilor și a altor persoane din categorii vulnerabile, de la trafic de minori, la exploatarea cerșetoriei, până la viol. Conform datelor, cele mai întâlnite astfel de măsuri se întâlnesc în cazuri de: trafic de minori, proxenetism, viol, act sexual asupra unui minor, corupere sexuală sau pornografie infantilă.

„Se vede cu ochiul liber că astfel de decizii sunt tot mai întâlnite, de la an la an. Cu excepția anului 2019, unde datele nu sunt fidele, vedem că  din ce în ce mai multe instanțe aleg să trimită pedocriminalii cât mai aproape de posibile victime. Modul în care o țară luptă împotriva abuzurilor spune extrem de multe despre noi, ca oameni. Să nu ne mai ascundem în spatele acestui „fenomen complex” – în cazul prădătorilor sexuali, lucrurile sunt simple: nu au ce căuta în preajma copiilor – punct! Trebuie să luptăm cu toate armele și mai ales în instituțiile care trebuie să facă dreptate și să protejeze cetățenii, de la mic la mare. Acestea nu sunt doar niște date, în spatele lor sunt copii sau alte persoane, care trăiesc cu această traumă, iar noi facem prea puțin pentru a combate acest fenomen.”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

De asemenea, în noiembrie anul trecut deputata independentă Oana Bîzgan a propus modificarea Codului Penal, astfel încât pedepsele pentru infracțiuni de natură sexuală să fie înăsprite. Proiectul a fost adoptat în unanimitate de Senat și este în lucru la comisiile din Camera Deputaților. Această inițiativă are la bază sute de cazuri în care instanțele au considerat că minorii au consimțit actul sexual, chiar și atunci când vârsta pedocriminalului era de 4-5 ori vârsta victimei. Astfel, aceștia primeau de cele mai multe ori pedepse minime sau cu suspendare. La nivelul țării noastre, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8543 de cazuri de viol și 2927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție, situație pe care deputata Bîzgan a expus-o în mai multe articole publicate pe site-ul https://oanabizgan.com/. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.  Prin intermediul propunerii de modificare a Codului Penal, persoanele care săvârșesc abuzuri sexuale împotriva minorilor vor primi pedepse mai dure pentru care nu mai poate fi impusă suspendarea ori amânarea executării.

„Sper să reușim să dezbatem și să votăm acest proiect cât mai curând posibil. Avem nevoie urgentă de protecție pentru victime, iar instanțele de judecată au un rol extrem de important în acest sens. Înăsprirea pedepselor și eliminarea acestor activități de muncă în folosul comunității reprezintă doi pași extrem de necesari, mai ales în contextul în care 7 din 10 astfel de persoane comit fapta din nou.”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

Oana Bîzgan este deputată independentă, Young Global Leader și membră a comunității Vital Voices, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, legea creșterii vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în centre de tip rezidențial, înființarea unui registru național al infractorilor sexuali, accesul la educație și servicii medicale pentru copiii fără CNP, dar și modificări privind legea adopției. Mai multe informații pe www.oanabizgan.com.