Puterea unui independent

Patru ani de zile am învățat ce înseamnă să fiu deputată independentă în Parlament. Când ești independent, ești doar tu cu tine – cu gândurile tale, cu dorințele tale, cu deciziile tale și cu obiectivele pe care ți le propui. Iar în acele momente ești cel mai expus.

Cea mai bună dovadă că faci treabă bună atunci când ești independent este când „ceilalți” vin și te susțin în încercarea de a-ți îndeplini obiectivele.

Începuturile mele ca deputată independentă

Acum patru ani am simțit că e timpul să ofer ceva înapoi comunități, așa că am hotărât să candidez pentru un loc în Parlamentul României, chiar dacă aveam o carieră satisfăcătoare în mediul de business. Pentru că România avea nevoie, întinte de toate, să asigure un nivel minim de demnitate tuturor cetățenilor. Mi-am asumat lupta pentru egalitate de șanse – pentru atenuarea problemelor sociale cu care ne confruntam în mod curent – violență domestică, agresiuni sexuale, risc de sărăcie, analfabetism. Iar asta s-a întâmplat și pentru că știam, datorită trecutului meu în domeniul economic, că orice plan de dezvoltare ar fi fost în zadar dacă nu reușeam să rezolvăm măcar o parte dintre aceste răni profunde ale societății.

Am reușit să intru în Parlament fără experiență politică anterioară și am reușit pe parcursul mandatului meu să trec 15 legi – 15 legi în 4 ani. Iar asta pentru că am vrut întotdeauna să găsesc soluții, să deschid punți de dialog, să îi implic pe fiecare dintre colegele și colegii mei, indiferent de culoarea politică, în luptele pe care le-am dus. Așa am reușit să obțin susținere transpartinică și voturi în unanimitate la multe dintre proiectele mele. Deoarece cauzele pentru care lupt sunt și vor rămâne apolitice.

Problemele arzătoare cu care m-am confruntat constant

Activitatea mea de deputată a început încercând să aduc în atenția colegilor mei problemele imediate ale românilor. Vorbeam frecvent de la tribună de femei ucise de soți, de copii care merg la culcare flămânzi, de oameni care trăiesc, constant, la limita sărăciei.

Am început cu pași mici, la declarațiile politice din fiecare săptămână. Colegii mei își dădeau frecvent ochii peste cap și uneori aveau replici care nu era plăcute: „Iar a venit Oana să vorbească despre femei și despre drepturi”, iar asta s-a întâmplat luni de zile. Simțeam, de fiecare dată când mergeam la declarații, presiunea poveștilor pe care le împărtășeam de la tribună. Dar am continuat să vorbesc. Pentru că indiferent de ce reacții aveau colegii mei, nici una dintre problemele despre care vorbeam nu ar fi putut să dispară dacă ei nu înțelegeau cât de mult de afectează, din toate puncetele de vedere, inclusiv economic și social. Rezultatul a fost că în timp colegii și colegele mele au început să mă asculte. Iar într-o zi, după opt luni, chiar am primit aplauze la sfârșitul declarației pe care o susținusem.  Și deși asta pare un lucru mic, pentru mine a fost o victorie uriașă. Nu aș fi putut ajunge la acest rezultat, fără perseverență.

Aceeași perseverență mi-a fost de folos în toți cei patru ani de mandat, în toate provocările pe care le-am depășit. Am rămas autentică și onestă cu ceilalți și cu mine, cu obiectivele mele și am creat relații puternice cu parteneri atât din România cât și din străinătate, indiferent de domniul de activitate. Am înregistrat astfel victorii care au produs efecte în viețile de zi cu zi ale oamenilor. Aceste victorii pot să vină după opt luni sau opt ani, dar atunci oamenii se adună în jurul tău și te susțin.

Materialul integral, pe https://www.digi24.ro/opinii/puterea-unui-independent-fii-atat-de-bun-incat-vocea-ta-sa-conteze-1385536.