Cei condamnați pentru infracțiuni sexuale înscriși într-un Registru național automatizat

Deputata independentă Oana Bîzgan propune înființarea Registrului național automatizat cu privire la autorii infracțiunilor sexuale sau asupra minorilor.

Registrul ar fi un mijloc de cunoaştere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum  trafic de persoane și trafic de minori, proxenetism și folosire a prostituţiei infantile, viol și agresiune sexuală, act sexual cu un minor și corupere sexuală a minorilor, pornografie infantilă, incest etc.

Persoanele înscrise în Registru vor fi obligate să anunțe intenția schimbării domiciliului și a deplasărilor din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile. De asemenea, înainte de angajarea în domeniul sănătății, educației, siguranței publice, asistenței sociale, apărare, siguranţă naţională şi justiţie, instituțiile vor putea interoga Registrul cu privire la persoanele care doresc să ocupe posturile respective.

„Infracțiunile de natură sexuală reprezintă unul din cele mai mari pericole sociale, atât prin caracterul violent, cât și prin efectele psihologice de lungă durată pe care le au asupra victimelor – într-un procent covârșitor femei sau copii”, amintește deputata Bîzgan.

Conform datelor MAI, în fiecare zi au loc în medie 2,5 cazuri de viol în România.

Cazurile de pornografie infantilă, acte sexuale cu minori, lipsire de libertate și trafic de persoane sunt la ordinea zilei, conform MAI și DIICOT. Rata de recidivă generală de 70% este cu atât mai alarmantă în cazul infracțiunilor de natură sexuală, cum s-a văzut recent în cazul deținutului eliberat condiționat în noiembrie 2017 care a comis un nou viol la doar 3 zile după eliberare. Situația este agravată de faptul că 55% dintre români consideră că agresiunile sexuale pot fi justificate în anumite condiții.

Se impun măsuri suplimentare pentru a preveni recidiva, similare înscrierii probelor biologice de la infractori periculoși în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare sau diverse pedepse complementare. Totuși, acestea adresează exclusiv faptele de natură penală, însă agresiunile sexuale considerate contravenții nu sunt penalizate dincolo de amenda inițială. Toate aceste instrumente devin inutile după reabilitare, înlesnind posibilitatea comiterii unei noi infracțiuni de aceeași natură sau chiar mai gravă.

Stabilirea unui Registru – ar putea ajuta la prevenția recidivei

Stabilirea unui Registru al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale ccesibil instituțiilor abilitate, precum și obligativitatea declarării schimbării de domiciliu ar facilita considerabil prevenția recidivei. Mai mult, stocarea datelor personale și genetice ale autorilor unor infracțiuni de natură sexuală pe o perioadă mai lungă ar asigura o bază de date separată de cazierul judiciar, ce poate fi folosită rapid pentru prinderea agresorilor recidiviști.

„Registrul nu neagă existența sau importanța reabilitării; nu aspectul punitiv este de dorit, ci cel preventiv: un pedofil condamnat nu se va putea angaja la o școală sau într-o altă instituție unde ar putea lucra cu copii”, a mai explicat inițiatoarea proiectului.

Pentru înființarea Registrului, deputata independentă a obținut peste 110 semnături din partea USR, UDMR, PMP, PSD, PNL și minorități. Oana Bîzgan a depus anterior și două proiecte legislative privind hărțuirea stradală și hărțuirea morală la locul de muncă; ambele susținute de parlamentari din toate formațiunile politice, atât de la putere, cât și din opoziție.